Pedeapsă cu închisoarea dacă un simplu cetăţean refuză să fie audiat de parlamentari. Parlamentarii vor puteri mai mari decât ale magistraţilor

Serviciile de informaţii, instanţele de judecată, parchetele, dar şi simplii cetăţeni vor fi obligaţi, sub sancţiunea pedepsei cu închisoarea, să ofere comisiilor parlamentare de anchetă orice informaţie li se solicită, fie ea şi clasificată. Proiectul de lege iniţiat de Eugen Nicolicea şi Oana Florea a ajuns în Senat.

Proiectul de lege care le dă aleşilor puteri de judecători, şi care prevede că persoanele care nu se prezintă la audierile comisiilor speciale din Parlament pot fi pedepsite cu închisoarea, a ajuns la Senat. Deputata PSD Oana Florea, şefa Comisiei Alegeri 2009, anunţa încă din ianuarie că lucrează la un proiect de lege legat de „buna funcţionare“ a comisiilor de anchetă.

„Refuzul persoanelor citate de comisia de anchetă de a se prezenta la audieri, de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute (…) constituie infracţiune, se pedepseşte cu închisoarea de la 8 zile la 3 luni sau cu amendă penală în valoare de 10.000 lei şi cu pedeapsa complementară de interzicere de a ocupa o funcţie publică timp de 3 ani“, spunea atunci iniţiatoarea. Între timp, proiectul, la care a contribuit şi deputatul Eugen Nicolicea, a fost depus la Senat săptămâna trecută. Cu mai multe adăugiri. Mai exact, în acest moment proiectul de lege prevede obligaţia cetăţenilor, a organelor de anchetă, a instanţelor de judecată şi chiar a serviciilor secrete de a furniza comisiilor parlamentare de anchetă orice informaţie li se solicită. Astfel, parlamentarii pot avea acces la date din orice dosare penale, inclusiv de corupţie, care îi vizează chiar pe ei.

„În virtutea supremaţiei Constituţiei şi a principiilor ce decurg din aceasta, inclusiv a colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului, comisia de anchetă poate solicita şi obţine, de la orice cetăţean sau instituţie, informaţiile pe care le consideră utile aflării adevărului“, se precizează la articolul 3 „Accesul la informaţii“. În cazul în care se solicită informaţii în materie penală, comisia trimite o cerere scrisă procurorului general al României, care are obligaţia de a furniza copii ale documentelor solicitate. Cererile se fac de către preşedintele comisiei de anchetă, cu obligaţia de răspuns în termen de maxim 10 zile, se arată în proiect.

Cine refuză să dea curs solicitărilor unei comisii parlamentare de anchetă este pasibil de închisoare. Astfel, neprezentarea persoanelor, din motive imputabile, nefurnizarea informaţiilor solicitate sau a documentelor sunt considerate „împiedicare de aflare a adevărului şi constituie infracţiune, conform dispoziţiilor art. 271 Cod Penal“, subliniază iniţiatorii. Mai mult, dacă persoanele care refuză să vină în faţa comisiei de anchetă deţin o funcţie publică, acestea vor fi revocate, destituite sau eliberate din funcţie.

Proiectul încalcă separaţia puterilor în stat

Specialiştii în Drept spun că proiectul de lege încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. „Intervenţia unei comisii parlamentare ar fi o imixtiune în activitatea puterii judecătoreşti. Pe de altă parte, poate fi folosită ca mijloc de presiune. În contextul în care sunt o mulţime de parlamentari care fie fac ei înşişi obiectul unor urmăriri penale, fie au rude sau prieteni anchetaţi, o comisie parlamentară pote fi o obstrucţie serioasă într-o anchetă penală. Parlamentarul nu are nici măcar obligaţia păstrării secretului informaţiilor de acest gen. Este obligat doar în cazul informaţiilor clasificate. Poţi, cel mult, să-l scoţi din comisie, altfel nu răspunde pentru divulgarea informaţiilor judiciare“, a explicat avocatul Daniel Fenechiu. În ceea ce priveşte sancţionarea celor ce nu se prezintă în faţa comisiilor sau nu pun la dispoziţie informaţiile solicitate, specialistul spune că parlamentarii nu au cum să aprecieze reaua credinţă.

„Nu poţi să inventezi infracţiuni, pentru că aceste comisii nu sunt instanţe de judecată. Cum aprecizi reaua credinţă a neprezentării în faţa comisiei? În contextul în care sunt parlamentari care nu calcă pe la comisii, vin doar şi semnează. În aceste comisii totul este politizat. Anchetele parlamentare sunt politice. Aici, nu contează ce constaţi, ci ce votează majoritatea. Dacă o cheamă pe Kovesi o comisie formată din pesedişti, o găseşte vinovată, indiferent de ce argumente aduce. Dacă în comisie sunt userişti sau penelişti, e nevinovată. Acolo, totul este politizat. Când vom ajunge ca Parlamentul SUA, în care nu contează culoarea politică, ci respectul faţă de lege, atunci putem extinde nişte atribuţii“, a mai spus Daniel Fenechiu.

Justificarea parlamentarilor

Eliminarea lacunelor legislative, este motivul principal invocat de autorii proiectului de lege pentru a da puteri uriaşe comsiilor parlamentare de anchetă. „Deşi comisiile de anchetă sunt prevăzute în Constituţie, Parlamentul a făcut uz de ele foarte rar. Abia în 2017 s-a apelat mai intens la acest instrument, ocazie cu care au ieşit la iveală o mulţime de lacune legislative.

Cea mai importantă este tocmai lipsa unei legi care să reglementeze clar atribuţiile, drepturile, limitările şi funcţionarea acestei comisii. O astfel de necesitate derivă şi din deciziile Curţii Constituţionale, care, recunoscând dreptul suprem al Parlamentului la anchetă, a atras atenţia că se impune o lege dedicată acestei activităţi parlamentare cu statut special“, se arată în expunerea de motive.

Citeste mai mult: adevarul.ro

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *