“Mortul era viu” – chirurg chinez evocă istorii de groază din industria extragerii forţate de organe a Chinei [film documentar]

“Sângera. Cu alte cuvinte [cel de la care trebuia să scot organele, n.r.] era încă viu”, evocă medicul chinez Enver Tohti experienţa sa grotescă, în faţa unui comitet de experţi care asculta mărturii legate de infama industrie a recoltării forţate de organe.

În 2006, o sursă declara ziarului Epoch Times că în China existau spitale militare unde erau organizate adevărate sarabande ale morţii. Deţinuţi politic, închişi în lagăre de muncă unde lucrează în schimburi de până la 16 ore pe zi, sunt tăiaţi la comandă şi organele lor sunt extrase în momentul în care pe piaţa neagră de organe a Chinei apar cereri pentru diverse organe.

Extragerile se fac cu forţa, iar „rămăşiţele” ajung de obicei în cuptoarele spitalelor, pentru a şterge urmele. Operaţiunea de extragere forţată de organe devine astfel metoda de execuţie pentru mulţi dintre dizidenţii Chinei moderne.

Ancheta şi datele iniţiale publicate de ziarul nostru au fost preluate de investigatori din SUA, Canada şi Germania, care au produs mai multe rapoarte privind acest genocid medical ascuns, care are loc de peste 18 ani în China.

În unele ţări – precum Israel, Spania şi Italia, abuzul practicii de transplant de către regimul comunist a produs schimbări ale legislaţiei, existând numeroase rezoluţii (inclusiv în Parlamentul European) care au cerut Chinei oprirea industriei macabre şi investigarea crimelor.

În ultimul episod al acestei poveşti sinistre, care aruncă încă o pată pe obrazul deja prea încărcat al omenirii, recent, mai mulţi cercetători ai fenomenului au depus mărturie despre anchetele pe care le-au întreprins de-a lungul anilor, în faţa Comisiei Irlandeze pentru Afaceri externe şi Comerţ.

La întâlnire au fost prezenţi inclusiv David Matas şi Ethan Gutmann, cei doi fiind nominalizaţi pentru premiul Nobel pentru Pace datorită anchetelor pe care le-au efectuat în acest sens.

Experţii au făcut o serie de recomandări comisiei irlandeze, inclusiv de a cere guvernului să interzică aşa-numitul „turism pentru transplanturi” – prin care cei care au nevoie de transplanturi încearcă să le achiziţioneze căutând surse din ţări exotice şi de obicei sărace – fenomen de care regimul de la Beijing profită din plin.

În China, majoritatea victimelor industriei macabre sunt aderenţii Falun Gong – un grup spiritual apărut în anii ‘90, care îşi conduc viaţa după principiul adevăr-compasiune-toleranţă. Grupul, acceptat numeroşi ani de Partidul Comunist Chinez, a devenit inamicul public numărul unu după ce popularitatea sa a eclipsat-o pe cea a Partidului. Din 1999, Partidul Comunist a lansat o persecuţie brutală împotriva grupului, puşcăriile şi lagărele de muncă ajungând să fie tixite cu aderenţi. „Problema” suprapopulării a fost aparent rezolvată de Partid prin extrageri forţate de organe, „soluţia finală” fiind în acest caz trimiterea oamenilor pe mesele de operaţie ale chirurgilor.

Conform estimărilor raportorilor ONU pentru tortură, în vastul sistem de lagăre de muncă ale Chinei există mai multe milioane de oameni (estimările conservatoare vorbesc de 4 milioane), majoritatea lor fiind în orice moment în primejdie de a fi sacrificaţi (forţat) pentru organele lor.

Turismul de organe este deja interzis în Israel, Taiwan, Italia şi Spania.

Dr. Tohti este un fost chirurg uigur care a efectuat în anii ’90 extrageri de organe de la deţinuţi condamnaţi la moarte şi executaţi (un alt abuz al transplantului de organe, de data aceasta „legal” în China). Tothi a vorbit despre gradul spălării creierelor chirurgilor chinezi – conform mărturiei sale, el transplanta organe fiind convins că ajută Statul eliminând „inamicii statului.
Documentarul este aici… https://vimeo.com/234278453

loading...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *